Publicat pe

Descriere peleți

descriere peleti

Descriere peleți:
Peleții reprezintă, la ora actuală, o opțiune de producere a energiei termice care răspunde cerințelor de utilizare a energiei „verzi”, „curate” și „regenerabile”, fiind astfel o alternativă economică și confortabilă la combustibilii fosili. Peleții reprezintă o energie mai ieftină decât cea obținută din combustibilii fosili, fiind și regenerabilă. Emisiile mici de dioxid de carbon înseamnă că nu afectează mediul înconjurător, dovadă fiind și neincluderea sa printre substanțele poluante.

CUM SE PRODUC PELETII?
Peletul, clasificat ca biomasă, are forma unor cilindri mici creați prin presarea resturilor de lemn/vegetale, paie, tulpini de floarea soarelui/porumb, frunze etc.; producerea lor, de obicei, nu necesită aditivi/lianți datorită rășinilor existente natural în materia primă de bază.
În urma procesului de presare, peleții, încă calzi, sunt tăiați la lungimea dorită și trec la procesul de răcire în compartimente speciale, la sfârșitul căruia, peletul este cernut pentru a asigura un procent de nu mai mult de 1%, în conformitate cu reglementările în vigoare.
Tocmai procesul de presare este cel care conferă peleților o densitate dublă a energiei în comparație cu lemnul natural, generând proprietatea celui mai mare randament caloric și a arderii optime, a cărei cenușă poate fi încă folosită ca îngrășământ, reînnoind în continuare procesul de exploatare a resursei energetice, similar cu arderea într-un semineu pe lemne.

CÂT COSTĂ PELETII?
Prețul peleților variază în funcție de cantitatea pungii cumpărate, dar, în general, cu cât punga este mai mică, cu atât prețul este mai mare: o pungă de 10 kg costă în medie de la 2,30 la 4 euro, în timp ce o pungă de 15 kg costă în medie de la 3 la 5 euro.
Peletul este combustibilul ideal pentru încălzirea casnică și, așa cum s-a văzut mai sus, are costuri competitive pe piață în comparație cu combustibilii fosili datorită randamentului termic mai ridicat: peleții de brad, stejar și fag sunt esențele care se adaugă. Dar atenție: pe piață există multe tipuri de peleți necertificați care nu garantează același randament caloric sau chiar conțin aditivi sau adezivi, dăunători în timpul arderii, pentru om și pentru planta însăși, având un impact negativ asupra sistemelor de încălzire pe bază de seminee pe lemne.

CUM POȚI RECUNOASTE UN PELET BUN?
Recunoașterea unui pelet bun nu este dificilă. Datorită proprietăților sale de uscare, combustibilul, la nivelul său optim:

  • nu plutește în apă;

  • nu conține praf de lemn ca și component în compoziția sa sau chiar la vedere;

  • în ambalajul său este bine ca nu există reziduuri care indică lipsa adezivilor care facilitează dezintegrarea acestuia;

  • aspectul său este neted și compact.

În plus, o importanță deosebită în evaluarea prezenței sau absenței substanțelor străine de lemn este:

  • culoarea flăcării, care identifică prezența aditivilor sau lipiciilor;

  • o flacără limpede, cu nuanțe mici de alb, galben, plină și fără prea multe scântei indică un pelet pur;

  • o flacără portocalie și neagră indică o compoziție diferită față de deșeurile de lemn virgin, în timp ce o flacără albastră indică prea mult aer în ardere.

Certificarea calității peleților va garanta, de asemenea, performanțe ridicate de ardere, un nivel scăzut al emisiilor de CO2, reducând costurile economice, energetice și de întreținere ale sistemului de încălzire, fie că este vorba de un semineu pe lemne, un semineu pe peleți sau orice alt sistem pe bază de combustibil solid.

CARE SUNT CEI MAI BUNI PELETI? PELETII DE FAG, ALBI SAU AUSTRIECI (din rugmegus)?
În realitate, nu există peleți mai buni decât alții; se poate spune doar că au diferite caracteristici și potențial caloric în funcție de esențele lemnoase.
De fapt, este o legendă obișnuită că peleții de fag sunt mai buni, iar acest lucru nu este adevărat, la fel cum nu este adevărat că cei mai buni peleți sunt cei albi, deoarece culoarea nu garantează un randament termic mai mare și, din nou, nu este adevărat că cei mai buni peleți sunt cei austrieci, deoarece Austria nu cunoaște procese diferite de cele italiene în producția de peleți.