DEPRESURIZAREA ARTIFICIALĂ
În afară de efectul „coș de fum”, care este un fenomen natural și inevitabil, în ambientele interioare poate fi provocată o depresurizare datorată tuturor aparatelor electrocasnice care folosesc ventilație.
Cele mai cunoscute cauze de depresurizare sunt hotele de la aragaze, ventilatoarele de evacuare din băi sau, în ultimul timp, sistemele de aspirare centralizată. Oricare dintre aceste aparate, când funcționează, elimină din interior un volum considerabil de aer. Dacă unul dintre aceste aparate este montat într-o casă bine sigilată, este foarte puțin probabil ca „defectele” de etanșare să permită înlocuirea aerului evacuat cu altul din exterior. Rezultatul este o depresurizare a interiorului. Măsurarea exactă a depresurizării este foarte dificilă, ținând cont de toate ferestrele, ușile, acoperișul, îmbinările etc. De multe ori, depresurizarea poate ajunge la o presiune negativă chiar și de 10 Pa.
PRIZA DE AER EXTERN
Depresurizarea internă intră direct în competiție cu tirajul coșului de fum. Dacă tirajul este foarte puternic, fumul reușește să ajungă în vârful coșului de fum, iar dacă depresurizarea este mai puternică, fumul va ieși în interior prin șemineu.
Deoarece depresurizarea ambientală este legată de raportul dintre aerul care intră și iese din casă, reținem că montarea unei prize de aer externe, care să comunice direct cu focarul șemineului, va face ca ambientul să comunice direct cu exteriorul și poate fi suficientă pentru a rezolva problema depresurizării.
Această soluție este foarte bună, dar nu întotdeauna suficientă.
Priza de aer este folosită în mod pasiv – nu este ajutată de un ventilator – deci se va comporta ca o simplă deschidere în perete, nu diferit de un „defect de etanșare”.
În general, această priza de aer aduce aer în casă, în absența vântului, doar dacă presiunea internă este mai mică decât presiunea externă. Dacă deschiderea nu este suficientă, cantitatea de aer care intră în interior nu va putea compensa depresurizarea creată. De exemplu, o gaură cu diametrul de 12 cm, în prezența unei depresiuni interne de 5 Pa, permite trecerea unei cantități de circa 17 m³/oră – insuficientă pentru alimentarea unui șemineu cu focar deschis.
În realitate, în marea majoritate a șemineelor cu focar deschis, pentru compensarea depresurizării este necesară o deschidere cu diametrul de cel puțin 25–30 cm, pe care majoritatea proprietarilor nu sunt dispuși să o accepte. Șemineele mari pot necesita chiar și deschideri cu diametre mai mari. Pentru contracararea eficientă a efectului „coș de fum” și coborârea nivelului de presiune neutră la nivelul șemineului, priza de aer externă ar trebui să fie foarte mare.
Trebuie luat în considerare și faptul că, dacă priza de aer este situată sub nivelul de presiune neutru al casei, aerul va intra. Dacă, în schimb, se află deasupra nivelului de presiune neutru, aerul va ieși din casă. Chiar și direcția vântului din exterior este importantă, deoarece va crea în jurul unei case o zonă cu presiune pozitivă și alta cu presiune negativă. Dacă priza de aer se află într-o zonă cu presiune pozitivă, vântul va forța intrarea aerului în casă. Dacă se află într-o zonă cu presiune negativă, este posibil ca aerul să iasă din casă prin priza de aer.
Considerând că depresurizarea în zona negativă poate ajunge chiar și la 100 Pa în cazul vânturilor foarte puternice, dacă priza de aer este legată direct cu interiorul focarului, riscul nu este doar inversarea tirajului, ci chiar dirijarea flăcărilor în afara casei prin intermediul acesteia.
În concluzie, o priză de aer nu oferă garanția unei bune funcționări a șemineului. Totul depinde de poziția sa. În multe cazuri poate rezolva problema tirajului, dar în alte situații, din contră, o poate agrava.
Deoarece nu este neapărat necesar ca priza de aer să se afle în ambientul în care se află șemineul, trebuie avut în vedere ca poziționarea acesteia să se facă într-o zonă unde vântul creează presiune pozitivă. Totodată, este necesar ca traseul prizei de aer să nu fie întrerupt.
Dacă nicio soluție nu rezolvă problema inversării tirajului – natural sau artificial – și nu se dorește renunțarea la șemineu, trebuie montat un ventilator de imisie forțată a aerului, activat doar în momentul în care dorim să aprindem focul în șemineu.